IAM Brandenburg Germania
Megjelent: 2014. január 08. | Forrás: Prisăcariu Radu |

Împreună cu Benzar Zsolt ne îndreptam spre un alt mare concurs, openul Germaniei, International Anglers Meeting, desfășurat în data de 18, 19 octombrie 2013. După eșecul de la Valencia (marele premiu al Spaniei) din primăvară, unde a plouat o zi torențial și concursul s-a anulat, am plecat spre Brandenburg, Germania, unde aveau să se întâlnească 255 de pescari, adică 51 de echipe din 12 țări.

Am fost invitați de binecunoscutul Timar Gabor, campionul Ungariei, alături de încă doi pescari de renume din țara vecină, Csamar Peter și Pozsouli Csaba cu care am format echipa Timar Mix II.

Concursul s-a desfășurat pe un canal situat în mijlocul orașului, unde predomină speciile plătică, babușcă și, în număr mai mic, biban, anghilă și albitură. Peștele țintă a fost platica, care oscila ca greutate între 250 de grame și un kilogram. De asemenea se prindea foarte bine babușca mare care, nu rareori, cântăreau spre 8-900 de grame.

Pescuitul a fost foarte dificil din câteva motive. În primul rând viteza apei era foarte mare, se pescuia cu plute de 12, 14 și 16 grame la bolo (stilul câștigător), la rubeziană cu plute plate începând cu 25 de grame, am încercat și cu slidere de 18 grame la curs unde se prindea babușca mare. În stand de 10 metri pluta evolua dintr-un capăt în celălalt în maxim 20 de secunde. Deci aveam 4-5 lansări pe minut. Mai intervin aici câțiva factori precum adâncimea apei care avea undeva la 5 - 5,5 metri, vântul potrivnic și, nu în ultimul rând, nădirea. Vadul trebuia întreținut aproape la fiecare lansare deoarece peștele răspundea la nadă. Bineînțeles, bulgărele foarte bine strâns să nu se desfacă decât pe vadul de pescuit, pe substrat.

Pentru nadă am optat, împreună cu Zsolt și ceilalți colegi de echipă, pentru nada Turbo Champion aditivată cu Brasem-Caramel de la Benzar Mix, undeva la 4 kilograme, pământ, terre de riviere, un pământ greu cu desfacere lentă şi câte un kilogram de pietriş pentru îngreunarea bulgărelui, mai precis granit mărunţit. Nu aditivam cu praf deoarece răspunsul la nadă era relativ rapid şi riscam să ne intre babuşca mică. Importantă a fost udarea corectă a nadei şi a pământului, lucru care se făcea în mai multe etape, începând cu o seară înainte. Dacă era prea uscată, nada se spărgea până să ajungă pe substrat şi dacă era prea udă, ştie orice pescar de staţionar, nu lucrează nada. Cantitatea de nadă admisă în concurs a fost de 22 de litri, însă în cele 4 zile de antrenament foloseam câte un bac de 40 de litri fiecare.

Despre pescuitul în sine pot să spun că bologneza a fost cea mai productivă în majoritatea sectoarelor. Secretul era nădirea foarte exactă, în acelaşi punct la 20-25 de metri de mal şi reţinerea plutei pe vadul respectiv. Babuşca mânca cu cârligul "la ras" şi cu pluta la viteza cursului apei, plătica cu tusul pe substrat.

La cârlig s-a folosit în special caster şi râme, mai rar vierme. 5-6 casteri pentru plătică şi babuşca mare şi 1-2 râme pentru plătică.

Tactica am facut-o în funcţie de sectoare şi standuri. În unele intram prima oră cu rubeziana după aceea 3 ore cu bolo, în altele era cap-coada bologneză, iar în altele alternau cele 2 stiluri.

În prima zi de concurs am făcut un rezultat bun, Zsolt locul 2 pe sector şi eu locul 4. Am intrat cu rubeziana şi am luat o platică mare, lucru încurajator, până să văd că vecinul din stânga mea prindea la bolo plătică mare. Aşa că am schimbat rapid stilul şi am început să iau şi eu la bolo cu pluta la "reţinut". Cantitate, 16 kilograme. Am folosit bologneze de 6 metri. Trebuiau de 7, nivelul apei fiind ridicat însă nu au fost posibilităţi. Fire folosite la mulinetă de 0,18 cu strune de 0,14 sau 0,16. Cârlige mari de 8 şi 10, mai subţiri, să nu spargă casterii. Montura clasică cu bulk la 50-60 de cm de cârlig şi am folosit una sau două grupări de tus, strună de 30-35 de centimetri.

A doua zi nu am mai avut aceeaşi inspiraţie, dealtfel oboseala şi-a spus cuvântul, am facut un loc 13, acelaşi loc l-a făcut şi Zsolt. El a avut alt ghinion. I s-a rupt rubeziana în sectorul unde se pescuia numai cu acest stil, unde peştele era în număr mai mic.

Experienţa a fost foarte interesantă, nu aş ezita să mă duc la acest gen de concursuri alături de cei mai buni pescari din Europa. Daca mai sunt invitat, promit 2 luni de sală înainte de concurs! Am avut de muncit acolo…